November 15, 2014

Alegeri prezidentiale

Ne aflam in fata turului 2 al alegerior prezidentiale din 2014 si alegatorii au decis ca in aceasta infruntare finala sa se lupte candidatii Victor Ponta si Klaus Iohannis. Acest post este menit sa prezinte argumentat sustinerea mea pentru unul dintre cei doi candidati, mai exact pentru Klaus Iohannis. Daca esti deja convins ca vrei sa votezi un anumit candidat si stii ca nimeni si nimic nu-ti poate schimba opinia, daca esti sigur de optiunea ta si te-ai saturat de politica in astea 2 saptamani, daca preferintele subiective primeaza pentru tine si nu te intereseaza decat dezbaterile televizate, atunci ar fi bine sa inchizi aceasta pagina; nu o sa fie decat o pierdere de timp pentru tine intrucat acest post nu iti este adresat.

Pentru inceput, tin sa subliniez ca nu voi lua in considerare niciun aspect legat de viata personala a celor doi candidati. Faptul ca unul nu are copii sau ca altul s-a casatorit a doua oara mi se pare absolut irelevant in contextul alegerilor prezidentiale. Averea celor doi este iar irelevanta atata timp cat nu exista nicio decizie a vreunei instante care sa arate ca vreunul si-a dobandit averea in mod ilicit. Asa ca, din aceste puncte de vedere, cei doi candidati mi se pare egali, curati si in deplina legalitate.

Dar lucrurile care ar trebui sa ne intereseze la viitorul presedinte ies din sfera picanteriilor de tabloid si graviteaza in jurul activitatii profesionale a persoanelor in cauza, a masurii profesionalismului si competentei date de fiecare pana la acest moment din viata lui.

Voi incepe cu Iohannis pentru ca, din punctul meu de vedere sunt putine lucruri de spus despre activitatea sa de pana acum si inca si mai putine de reprosat acesteia. Iohannis a fost profesor de fizica, repartizat la un liceu din Sibiu cu putin inainte de revolutie. A facut parte din FDGR (Forumul Democratic al Germanilor din Romania) inca din 1990 si, pana in 1998, nu a detinut nicio functie de conducere in cadrul acestuia. A ajuns in timp inspector adjunct si apoi inspector general. In anul 2000 a fost ales presedinte al Sibiului si reales de mai multe ori cu un scor uimitor pentru orice alegeri democratice. A fost anchetat de cateva ori si de fiecare data s-a dat NUP (neinceperea urmarii penale). In esenta, dupa parearea mea, avem in fata un om care s-a ridicat incet incet dintre ceilalti si nu exista motive serioase sa ne indoim ca aceasta ascensiune se datoreaza altor lucruri decat competentei de care a dat dovada. Nu-l cunoastem inca foarte bine pe acest om politic, dar pare ca e altfel decat ceilalti care au intrat in politica pentru capatuiala, pare ca aduce cu sine ceva decenta, bun simt si seriozitate de care avem, cu disperare, nevoie. Pot fi doar aparente, nu ne garanteaza nimeni ca sunt reale, insa daca ajungem sa-l comparam cu contra-candidatul sau… dar sa nu anticipam.

Mutand atentia asupra candidatului Ponta, sa incepem cu prima parte a carierei sale. Acesta a terminat facultatea de drept in 1995. Intre 1995 si 1998 a lucrat ca procuror in parchetul de pe langa tribunalul Sectorului 1. Apoi, intre 1998 si 2001 ca procuror pe langa Inalta Curte de Justitie. In anul 2001 a ajuns in corpul de control al guvernului si a ramas in aceasta functie pana in 2004. Din 2004 acesta a fost deputat si deja a intrat in spatiul public destul de mult pentru a deveni cunoscut mai pentru toata lumea. Poate doar pentru mine este suspect ca in 6 ani un tanar absolvent a ajuns sa faca parte din corpul de control al guvernului si poate ca aceasta ardere a etapelor nu ar trebui sa ridice suspiciuni, dar, luand in considerare petarda electorala a presendintelui Basescu, cea cu ofiterul acoperit, petarda pe care chiar daca nu a dovedit-o nimeni, mai toti tindem s-o credem, atunci se iveste o posibilia explicatie pentru ascensiunea procurorului Ponta. Serviciile secrete sunt in realitatea romaneasca o forta aproape infioratore. Stiati ca, raportat la economie și la populație, suntem țara cu cei mai mulți agenți secreți din NATO (http://riscograma.ro/9129/cat-de-mare-este-sri-fata-de-serviciile-din-alte-tari/ http://logec.ro/o-tara-de-agenti-secreti/ ). Astfel, pentru mine, inca de la inceputul carierei sale, domnul Ponta pare a-si fi bazat ascensiunea pe altceva decat competenta dovedita in timp. Si sunt destui ca si mine care se intreaba cum, un procuror care nu a rezolvat cazuri rasunatoare, a ajuns atat de repede, atat de sus.

Trecand totusi peste inceputurile carierei domnului Ponta, voi ajunge la cea ce conteaza pentru mine cel mai mult, evolutia Romaniei in ultimii 25 de ani si, datorita contextului actual, impactul pe care l-a avut in ultimii 2 ani, aflandu-se in postura de premier si de presedinte al partidului ce detine majoritatea parlamentara, dar si impactul pe care l-ar putea avea in urmatorii ani, Victor Ponta asupra acestei evolutii.

La inceputul anilor 90 cortina de fier a comunismului a cazut de pe mai multe state est europene si doua state au pornit pe un nou drum, Romania si Polonia. Dupa 25 de ani acest parcurs al lor se rezuma simplu astfel: Polonia a pornit de la un PIB pe cap de locuitor de aprox $7.000 si a ajuns la unul de $23.000 iar Romania a pornit de la unul de $5.500 si a ajuns la unul de $14.000 (toate cele 4 sume sunt ajustate PPP (purchasing power parity) pentru a putea fi comparate) (http://logec.ro/romania-vs-polonia-adevarul-pana-la-capat/ http://logec.ro/polonia-si-restul-lumii/ ). PIB-ul unei tari nu e de ajuns pentru a masura bunastarea cetatenilor dar este un indicator destul de bun al dimensiunii unei economii si, cei care inteleg mecanismele economice, stiu ca nu se poate obtine o crestere economica solida si indelungata fara a avea la baza o economie de piata functionala si o democratie reala. In anii 1990 romanii l-au ales pe Ion Iliescu si polonezii pe Lech Walesa (cautati si cititi despre el). Am ratat startul dar ceea ce este de-a dreptul incredibil este ca timp de 25 de ani dupa, am continuat sa facem alegeri proaste (poate ca nu am avut din ce alege dar…). Polonezii sunt dovada concreta ca se poate in timp ce romanii se uita si incearca sa invete de la ei (cautati „Lecțiile creșterii virtuoase poloneze” de la BNR). Putem spune linistiti ca in Romania ne-am tarat spre prosperitate in timp ce polonezii alergau. Si singurii vinovati suntem noi, noi si alegerile proaste pe care le-am facut.

Toate majoritatile parlamentare si toate guvernele din 1990 pana azi au condus tara dupa ureche, intr-o democratie „originala” cum a numit-o Iliescu (de care inca nu am scapat, tot datorita noua http://www.biziday.ro/2014/11/10/trei-blocaje-ce-demonstreaza-ca-noi-inca-traim-in-democratia-lui-ion-iliescu/ ). Toata clasa politica care s-a perindat la putere s-a dovedit extrem de permeabila la coruptie, incredibil de lacoma si abila cand venea vorba de propriile-i interese si deplorabil de naiva si incompetenta cand venea vorba de interesele natiunii pe care a trebuit s-o conduca (http://porcisme.ro/ … aproape 2000euro pentru fiecare locuitor din cei 20 de miloane; si asta doar din ce au prins cei de pe siteul asta; eu cred ca s-au furat in 25 de ani intre 10.000 si 50.000 euro pentru fiecare locuitor din tara asta; cum ar fi aratat tara noastra daca un procent mai mare din banii astia ajungea in infrastuctura, la sanatate sau educatie?!… ).

In anii 90 am avut inflatia galopanta care s-a domolit greu (BNR stie de ce) si haosul generat de lipsa de viziune a conducatorilor dar si lipsa de cunostiinte si de experienta a noastra. La inceputul anilor 2000 am inceput sa ne conturam aspiratiile europene si nord atlantice, dar coruptia si celelalte motive mentionate mai sus au facut ca si aceste lucruri sa mearga mai greu la noi decat la altii (Polonia a intrat in EU in 2004…). In 2005 am pornit cu un suflu nou, sperand ca mica revolutie portocalie va aduce in sfarsit prosperitatea mult visata. Si pana in 2009 visul parea ca se materializeaza. Dar diavolul sta in detalii, si de aici voi intra mult mai mult in detalii, pentru ca am ajuns deja la trecutul recent si acesta este mai relevant pentru prezent decat isi imagineaza multi.

Dupa criza dotcom de la inceputul anilor 2000, bancile centrale ale marilor economii au inceput sa pompeze banii in economiile lor. Acesti bani, intr-un sistem financiar din ce in ce mai globalizat, au inceput sa se reverse in toate zonele lumii unde existau perspective de randamenete spectaculoase ale investitiilor (sau chiar speculatiilor). Romania, aflata si ea in randul tarilor „emergente” (am simtit ca era nevoie de ghilimele…) a atras si ea partea ei din acesti bani. Multe banci straine, in special austriece, si-au deschis filiale la noi si se pompau multi bani din afara. Creditele devenite astfel ieftine si accesibile, datorita surplusului de bani, au determinat o explozie economica, dar din pacate una bazata pe credite de consum, pe o bula imobiliara generata de aceiasi bani ieftini, pe investitii care nu aveau potential de a genera valoarea adaugata (sali de sport la sat…) si asa mai departe. La timona acestei barci care isi tura motoarele si zbura peste valuri era curentul portocaliu intruchipat de un asa-zis liberal, domnul Calin Popescu Tariceanu. Desi multa lume percepe activitatea lui Tariceanu ca premier drept una reusita, datorita senzatiei de totul-e-bine, datorata euforiei generate de banii ieftini, realitatea e cu totul alta. Asa cum spune si Moise Guran ( http://www.biziday.ro/2014/11/04/in-perspectiva-unei-noi-guvernari-tariceanu-sa-o-intelegem-clar-pe-aia-veche-2004-2008/ ), prestatia lui Tariceanu ca premier a fost una mai mult decat lamentabila, complet lipsita de viziune, iresponsabila. Pe scurt (si puteti verifica singuri daca nu ma credeti), premierul Tariceanu a adus numarul de bugetari la 1,4 milioane (si am ajuns sa avem mai multi bugetari pe mia de locuitori decat Germania http://www.wall-street.ro/articol/Economie/70569/Romania-are-mai-multi-bugetari-decat-Germania-Italia-sau-Spania.html ), a dublat cheltuielile cu personalul bugetar intre 2005 si 2008 (http://www.zf.ro/romania-la-raport/cheltuielile-cu-salariile-bugetarilor-s-au-dublat-in-cinci-ani-peste-puterea-economiei-6132438 http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Politica/137646/Tariceanu-Am-crescut-numarul-angajatilor-bugetari-pentru-ca-economia-mi-a-permis-sa-o-fac.html http://businessday.ro/06/2009/cum-a-aruncat-domnul-tariceanu-pe-fereastra-doi-ani-de-crestere-economica/ ), a facilitat pensionarile anticipate si a adus pentru prima data bugetul casei de pensii pe deficit (https://ro.stiri.yahoo.com/%C3%AEntoarcerea-lui-c%C4%83lin-popescu-t%C4%83riceanu-cum-l%C4%83sat-fostul-164337724.html ). In schimb, asa zisul premier liberal, desi a excelat in masuri de stanga, nu a reusit sa aduca aproape nicio masura de dreapta in afara cotei unice (http://logec.ro/de-10-ani-presiunea-fiscala-pe-munca-a-tot-crescut/ ). Cota unica a fost buna dar, cu o floare nu se face primavara si, din pacate, povara fiscala a ramas sus pentru ca , in Romania se platesc peste 300 de taxe (sunt incluse si taxele fiscale si cele parafiscale, impozitele si alte impuneri, asta in caz ca o sa dati de alt numar in alta parte) (http://www.business24.ro/administratie/administratia-finantelor/birocratie-made-in-romania-avem-de-platit-peste-300-de-taxe-1508638 ). Putem astfel sustine ca, daca activitatea predecesorilor sai a fost macinata de coruptie si lipsa de viziune dar si de un context economic extern deloc favorabil (crizele asiastice si dotcom), domnul Tariceanu a reusit contra-performanta de a guverna tara prost avand toate conditiile externe pentru a excela. Si, din pacate, nu ne vom mai intalni cu acele vremuri prea curand. Poate niciodata in timpul vietii noastre. In mod incredibil insa, suntem pe punctul de a-l pune premier pe domnul Tariceanu pentru cel putin inca 2 ani (pana la parlamentare). Sa fim optimisti in legatura cu prestatia lui … ce poate sa urmeze? Uite ce declara naiv acum 2 saptamani, pana sa fie propus premier (http://www.economica.net/tariceanu-va-veni-momentul-in-care-sa-reconsideram-nivelul-actual-de-16prc-al-cotei-unice_91009.html ). Intre timp s-a razgandit (parca ii ziceau „Razgandeanu” :p ) pentru ca a fost propus premier si si-a dat seama ca submina sansele candidatului care l-a propus. Dar cand credeti ca a fost sincer?! Domnul Tariceanu n-a invatat economie intre timp. Daca in 2008 spunea ca merge sa-si cumpere case in America daca tot i-a lovit criza (http://www.mediafax.ro/economic/tariceanu-criza-financiara-din-sua-ar-putea-permite-romanilor-sa-cumpere-in-america-imobile-ieftine-3191649 ), in 2014 vrea sa creasca taxele intr-o tara sufocata de ele, o tara in care munca este impozitata mai mult decat in Suedia (http://riscograma.ro/6002/stiati-ca-munca-e-taxata-in-romania-mai-mult-decat-in-danemarca-suedia-sau-spania/ ). Sa fie oare asta solutia pentru Romania? Intrebati orice economist ce trebuie sa faci cu taxele in vreme de criza… Dar Tariceanu si logica economica pare a se intalni intr-un punct apropiat de infinit.

Destul insa despre epoca de aur a liberalismului post decembrist. Alegerile din 2008 au adus schimbari pe scena politica. Discursul anti coruptie a functionat foarte bine. Economia parea ca merge, asa ca ne-am axat pe corupti. Si asta a adus voturi. Curentul de dreapta a pastrat fraiele guvernarii desi partidul liberal a lasat locul unuia democrat liberal. Insa prin 2007 petrecerea a inceput sa se sparga in vest. Si prin 2008 a inceput sa-si arate coltii si pe la noi criza. Iar in 2009 a muscat rau de tot din economia noastra. Noua guvernare a sperat, la fel, ca nu se va extinde la noi. Dar „greaua mostenire” a lui 2005-2008, combinata cu aceeasi lipsa de vizune si incompetenta, au facut ca 2009 si 2010 sa aduca greutatile pe care le cunoastem cu totii: taieri de pensii, taieri de salarii, majorarea TVA cu 5%… Nu faceti greseala sa credeti ca 2009 si 2010 sunt exclusiv vina guvernarii de atunci. As zice ca sunt 70-80% vina guvernarii precedente. Boc si compania ar fi putut gestiona mai bine anii 2009 si 2010, dar au amanat taierile crezand ca, poate pana la urma, trece fara sa ne afecteze prea tare, apoi au crezut ca scapa cu niste imprumuturi, iar in final au facut gestul de sinucidere politica de a taia din cheltuielile cu personalul. E posibil sa nu credeti dar oricine altcineva ar fi facut la fel in acel moment pentru ca nu mai exista alta solutie. Tariceanu facuse focu si aruncase benzina pe el, ei venisera, si, in loc sa incerce sa-l controleze, au dansat in jurul lui, si iata ca a batut vantul dinspre vest si a luat foc cosmelia (http://logec.ro/previziuni-corecte/ ). Nu mai e nevoie sa caut articole despre guvernarea Boc si compania pentru ca nu sunt multe spus. Nu au avut prea mult spatiu sa se miste ca i-a lovit criza, dar atat cat au facut-o a fost slab si fara viziune. Nota de mediocritate spre incompetenta se pastreaza si pentru guvernarea Boc. Si oricare din marile partide si oamenii pe care ii aveau scosi in fata s-ar fi descurcat la fel. Atunci cand arde casa nu prea mai ai ce face decat sa arunci cu apa…

In anul de gratie 2012 lucrurile pareau ca se rezolvasera. Focul era sub control. Mai erau arsi prin spitale (cu salarii si pensii taiate), dar totul era sub control. Vestul incepuse sa-si revina si ne tragea dupa el. Dar arsii i-au pedepsit pe cei ce au lasat casa sa ia foc, si majoritatea parlamentara si guvernul au trecut de la portocaliu la rosu, intrand in scena viitorul candidat la presedentie Victor Ponta. Si o data cu venirea sa a inceput o era interesanta, in care nu prosperitatea noastra si interesul national au primat, ci ranchiuna si dorinta de razbunare, de scoatere a portocalelor din piata numita Romania. Astfel, era Ponta a reusit sa se remarce prin urmatoarele (nu mai scriu in detaliu despre fiecare pentru ca simt ca nu mai termin):

Suspendarea neavenita a presedintelui. Articole nu mai caut ca o stiti. Dar in esenta, in loc sa ne ocupam de casa arsa care era Romania, mergem pe valul de greata fata de portocale ca sa platim niste polite. Politica de dambovita, caractere mici, lipsa de viziune si indecenta.

Martea neagra a democratiei romanesti. Valul rosu a simtiti ca poate sa incerce sa ajunga la un alt nivel (http://ro.wikipedia.org/wiki/Mar%C8%9Bea_neagr%C4%83 ) Din fericire, societatea noastra, asa cum e ea, a reusit sa opreasca demersul. Dar pentru cei care stiu ce inseamna democratia si statul de drept, Romania si-a aratat fata de feudala… (http://www.capital.ro/deutsche-welle-adio-democratie-bun-gasit-feudalism-189826.html )

Ajutarea baietilor destepti (http://riscograma.ro/7848/despagubirea-cu-puncte-inca-un-jaf-al-proprietarilor-talhariti-de-comunisti/ )

Incompetenta:

Minciuna si inselatorie:

Lipsa de viziune, dublata de minciuni:

Amatorism:

http://logec.ro/powerpoint-cancan-guvernarea-ponta-vs-basescu/

Iresponsabilitate:

Nesimtire:

http://www.biziday.ro/2014/10/02/despre-accize-constitutie-si-mai-mult-bun-simt/

Lobby la nivel inalt (ca sa nu zicem coruptie):

Va invit sa luati oricare din linkurile de mai sus si sa le verificati pe cont propriu din alte surse in caz ca ajungeti sa considerati ca autorul e partinitor sau prezinta denaturat realitatea. Eu urmaresc blogurile acestor oameni de mai multi ani si am ajuns sa fiu convins de profesionalism. Dar voi nu trebuie sa ma credeti pe cuvant asa ca luati si cautati.

Terminand periplul prin istoria recenta a evolutiei economice si politice a Romaniei, nu imi mai ramane decat sa punctez cateva ceva despre anumite promisiuni electorale ale domnului Ponta.

Cresterea salariilor bugetarilor (sanatate, educatie, etc). In caz ca nu stiti de unde are statul bani sa plateasca toate cheltuielile sale, o sa incerc o explicatie sumara simplificata. Tot, dar absolut tot ce cheltuieste statul vine din: taxe, impozite, amenzi, confiscari, profitul firmelor de stat, redevente si dupa caz, imprumuturi, care imprumuturi vor trebui platite in cele din urma tot din primele surse mentionate. Asa ca , daca lucrezi la stat, daca esti pensionar, daca primesti o alocatie pentru copil, daca esti asistat social sau primesti in orice fel bani de la stat, atunci priveste bine in jurul tau. Oamenii din jurul tau sunt de fapt sursele banilor tai. Statul ia de la unii ca sa dea la altii. E simplu, se aplica in toata lumea, e incorect dupa cum ar libertarienii, dar asta-i situatia. Statul nu are bani, statul nu face bani; statul redistribuie banii colectati.

Pentru a face o paralela cu un exemplu palpabil (foarte foarte simplificat), ganditi-va la o familie care a dobandit (mostenire sau alte mijloace) niste mijloace fixe (terenuri, apartamente, case). Familia, intrucat are aceste surse de venit (inchiriaza apartamentele, da terenurile in arenda), nu munceste si practic primeste bani dintr-o parte si ii cheltuieste dupa cum crede de cuvinta (cam asa face si statul). Sigur ca, omul care este capul familiei incearca sa cheltuiasca acesti bani in asa fel incat sa-i multumeasca pe toti (sotia vrea vacante, copiii jucarii, bunica medicamente) dar si sa investeasca acolo de unde sunt sursele de venit (reparatii la un apartament, promovarea terenurilor de arendat). Cat timp cresterea economica continua, veniturile acestei familii cresc (chiriile cresc, pretul cerealelor cultivate pe terenurile lor era sus pt ca era cerere) si familia isi ia 2-3 menajere, bucatar, majordom, gradinar si cheltuieste iresponsabil (vezi guvernarea 2005-2008). Insa in momentul in care pradalnica de criza a lovit, veniturile familiei au inceput sa scada. Chiriasii voiau sa platesca chirii mai mici pentru ca li se diminuase salariul, terenurile nu mai aduceau acelasi randament, si familia s-a trezit cu cheltuieli peste veniturile lor. Variantele sunt reduse la numar: ori cresti veniturile ori scazi cheltuielile. Un om cu capul pe umeri ce ar face? S-ar duce la chiriasi sa le mareasca chiriile? Sau ar incerca sa-si reduca cheltuielile? E bine sa riste sa ramana si cu mai putine surse de venit pentru a pastra stilul de viata pe care si l-au asumat nechibzuit? Sau sa reduca din cheltuielile asumate pe negandite in anii de boom? Cred ca raspunsul il intuiti corect si cred ca va explicati singuri de ce au fost acele taieri de salarii ale bugetarilor in anii de criza. Dar marea problema vine de sarbatori, intr-un an de dupa criza, cand capul de familie promite familiei dar si angajatilor (pe care nu i-a dat afara ca-l dadeau in judecata :D dar le-a taiat salariile cu 25%) ca le va da mai multi bani de la anul. Veniturile lui n-au crescut, investitii n-a mai facut, criza inca se manifesta peste tot in jur, el n-a invatat nimic din criza pentru a incerca sa-si administreze prudent si competent banii familiei si iata ca totusi, el promite de la anul bani mai multi pentru toti. Care din voi crede ca se va putea tine de cuvant?!

Revenind de la exemplul acesta simplist, tineti minte ca statul, daca vrea, poate forta cresterea veniturilor sale chiar si cand economia nu creste. Prin marirea taxelor evident. Acesta le poate creste dar efectul va fi acelasi ca si marirea chiriei pentru unul din apartamentele familiei de mai sus: chiriasul va pleca. Si daca statul va mari taxele pentru companiile private acestea vor pleca fiindca au de unde alege (http://riscograma.ro/8142/ponta-duce-romania-pe-locul-2-in-lume/ ) . Daca statul va mari taxele pentru anagajatii din firmele private, va creste si mai mult munca le negru care si asa se afla la cote forate inalte, si iar va pierde bani (http://riscograma.ro/9167/cati-bani-pierzi-daca-dispare-cota-unica/ ). Astfel, daca vrea sa fie sigur, va trebui sa creasca taxe dintre cele platite de toti, inclusiv de cei care primesc mai sus mentionatele mariri: TVA ca-l platim toti, accize, taxe pe proprietate, etc. Ajungem astfel ca statul sa ia mai mult ca sa dea mai mult. Si progresul bunastarii se impotmoleste pentru ca un stat mare care te impovareaza, descurajeaza munca, descurajeaza investitiile si fluxurile de capital. ( http://www.biziday.ro/2014/06/04/adevaruri-rele-si-neadevaruri-bune-despre-cum-ne-sinucidem-prin-taxare/ ) Reusim sa ramanem astfel o caruta in namol, la ani in urma altora ca polonezii, si fara sanse vizibile de a ne apropia vreodata de vest. Ce ziceti, vi se mai pare acum promisiunea de a mari salariile bugetarilor, fara a stii inca care e bugetul pe anul viitor, fara a fi facut pasi spre reformarea economiei, o promisune realizabila, dar mai ales responsabila?

Marirea pensiilor si permiterea profesorilor sa se pensioneze mai devreme cu 2 ani. As putea relua exemplul de mai sus dar mai bine dau un link: http://www.zf.ro/analiza/economia-sta-pe-o-piramida-inversata-3-1-mil-salariati-din-privat-sustin-15-mil-bugetari-copii-pensionari-si-asistati-social-este-sustenabil-modelul-de-organizare-a-romaniei-10081177 Ar trebui sa spuna tot imaginea din link, asta daca ati inteles exemplul de mai sus. Mai multi pensionari inseamna mai multe cheltuieli ale statului. Bugetul de pensii e deja pe deficit si ne imprumutam ca sa platim pensiile in Romania. In plus contextul economic international nu e deloc favorabil (http://hymerion.ro/2014/10/17/imbatranim-dar-nu-asta-e-vestea-cea-mai-proasta-sugestie-pentru-campania-electorala.html ). Altii mai responsabili cresc varsta de pensionare ca sa nu ajunga ca noi. Iar noi inca credem in promisiuni iresponsabile…

Si ultimul aspect atacat de mine, desi pare putin frivol, pentru multi pare a avea o insemnatate destul de ridicata: religia candidatilor. Imi e greu sa discut subiectul si nu-mi place deloc faptul ca in democratia noastra, religia unui candidat este relevanta. Sper totusi ca poza din articolul urmator sa dea de gandit tocmai acelor persoane care amesteca religia cu economia si politica: http://logec.ro/religiozitatea-si-strategiile-politice/ S-ar parea ca orientarea religioasa sau taria convingerilor nu prea au treaba cu dezvoltarea economiei si a democratiei. Oare noi de ce noi sa folosim religia ca o piedica auto-impusa restrangandu-ne optiunile?!

Toate acestea fiind spune, ma cam apropii de final. Am incercat sa ating multe aspecte. Am incecat sa va explic de ce suntem unde suntem, de ce am putea fi altundeva, de ce unul din candidati reprezinta optiunea mai proasta. Romania a progresat in acesti 25 de ani dupa revolutie. Nu datorita clasei policitice ci practic, in ciuda ei. Ne-am miscat insa si ne miscam mult sub ceea ce ar trebui pentru a putea vreodata sa prindem vestul din urma. Si asta din cauza noastra , din nou. Pentru ca oricat ne straduim pentru noi, la serviciu, in viata personala sau profesionala, atunci cand vine vorba de oamenii pe care ii punem sa ne administreze banii si sa ne ghideze destinul, ne lasam tarati in bataia de cartier a politicienilor. Nu va lasati amagiti, nu va pierdeti energia in „uite ce a zis ala despre ala”, nu aplecati urechea la povesti cu vanzari de copii sau batai de parinti paralizati. Astea sunt petarde menite sa va distraga atentia de la ceea ce conteaza cu adevarat, destinul vostru si al copiilor vostrii. Cand nu ai realizat mai nimic, atunci vorbesti de bau bau-ul marinaresc ca salasluieste in oamenii contra-candidatului tau si mai ales in el. Cand nu ai ce arata dupa o perioada cand ai fost pus sa faci treaba atunci promiti vacante si jucarii unei sotii si unor copii care nu inteleg cum functioneaza economia familiei. Cand ai atatea probleme de ascuns (vezi lista de mai sus) atunci vorbesti mai tare si mai mult ca sa nu apuce nimeni sa te intrebe ce conteaza. Cand primesti intrebai incomode, uneori de la cei de la care nu te asteptai (http://stareanatiunii.com/video-victor-ponta-facut-praf-in-direct-la-antena-3.html ) incerci sa distragi atentia. Cand, pur si simplu vrei puterea pentru ca o vrei si nu pentru ca realizezi ca esti pus acolo pentru a conduce destinele a milioane de oameni spre prosperitate si trebuie sa fii practic liderul lor serviabil (http://logec.ro/astazi-nu-alegem-cel-mai-important-om-in-stat-ci-primul-servitor-al-tarii/ ), te lupti pentru putere cu toate mijloacele (vezi campania candidatului Ponta, nu ca ceilalti n-au facut magarii, dar sustinatorii lui Ponta au dus una din cele mai uimitoare (in sensul negativ) campanii de la revolutie incoace).

Ca sa inchei, sper ca am reusit sa patrund putin in mintea voastra si sa indrept atentia catre ceea ce conteaza. Nu este vorba despre portocale oranj si mere rosii. Nu este vorba daca iti place culoarea sau sucul de portocale sau de mere. E vorba ca portocalele astea si merele astea le mancam de 25 de ani si ne-au provocat greturi, dureri de burta si senzatii de voma. Unele au fost stricate de la inceput. Altele s-au stricat unele de la altele. Dar le tot mancam si nu ne simtim mai bine. De vreo cateva zile, in piata Romania au bagat si-o mandarina in lada de portocale. E tot portocalie si unii nu vor s-o incerce din principiu, ca e oranj, ca romanii nu mananca mandarine, ca sta tot pe gramada de portocale. Mai bine tot merele batranesti. Uite de exemplu unul tanar, cules de curand. A stat de vreo 15 ani in lada cu celelalte mere, am si muscat din el de vreo 2 ani si nu prea ne-am simtit bine, i se vad si gaurile de viermi… Tot e mai bine decat mandarina aia…. Serios?! Dupa toate astea tu tot alegi marul?! E dreptul tau. Eu ma duc sa-mi desfac o mandarina…

Kudos